Our fears do make us traitors?

"Our fears do make us traitors?"
Macbeth: Act 4, Scene 2.
William Shakespeare 

Stiti de unde vine atitudinea asta de non combat a PDL-ului? Ei spera sa in alegeri sa castige USL-ul pentru ca vor si ei ca Justitia sa fie sub papuc (bocanc, dupa caz), in speranta ca ei vor scapa de dosare impreuna cu ceilalti. Pot sa pun pariu ca acum sunt niste intalniri de taina intre liderii USL-ului si anumiti indivizi “de dreapta” (gen Frunzaverde care s-a trezit “brusc” prin primavara ca e liberal samd) ce probabil spera sa cada la pace cu USL, sa faca front comun impotriva “exploatatorilor” din vest, comisarilor europeni pe Justitie, FBI-ului samd..

Ce uita insa acesti analfabeti e faptul ca in istoria lumii astfel de intelegeri nu doar ca nu au fost respectate niciodata ba chiar a fost exact pe dos, pentru ca o data vazuti cu sacii in caruta, noii lideri supremi ce pun mana pe putere nu sunt idioti sa se tina de cuvant ci vor face tot ce le sta in putinta ca sa scape de “idiotii utili”, de tradatorii care au pus umarul la infaptuirea Cauzei, pentru ca respectivii nu doar ca pot trada inca o data oricand ci vor reprezenta chiar o vulnerabilitate, nu un asset, vor reprezenta posibila dizidenta vocala ce trebuie anihilata rapid tocmai pentru ca e din interiorul sistemului, si pentru ca a avut acces la informatii ce trebuie uitate rapid.


Exact acest lucru s-a intamplat s-a intamplat prin 83 in Nicaragua (cu sandinistii), in Grenada 1979 (Maurice Bishop), in 1979 Afganistan cu Taraki care a fost ucis deHafizullah Amin (cu ajutorul lui Brejnev) care la randul lui a fost ucis de Babrak Kamal (ajutat tot de kgb). Acelasi lucru s-a intamplat in Bangladesh in 1975 cu Mujibur Rahman sau in Cuba, unde Fidel Castro (stiller) si-a bagat absolut toti colaboratorii revolutionari in puscarie, imediat dupa ce fratele sau Raul Castro a pus mana pe putere si a fost numit vicepresedintele adunarii lor nationale (unde este si acum). La Coreea de Nord nu cred ca mai e nevoie sa spun ce s-a intamplat pentru ca stie toata lumea.


Faptul ca absolut TOATE revolutiile astea marxiste de doi lei s-au terminat intr-o dictatura militara ar trebui sa ridice acestor tradatori ai PDL-ului multe semne de intrebare. Existentiale, chiar. Daca ei au impresia ca lumea a inceput si se va sfarsi cu ei atunci poate chiar merita sa-si intalneasca soarta.

Bine, trecand peste povestea cu tradarea, mai apar niste "probleme" din cauza faptului ca acum nu mai sunt baietii chiar de capul lor. Pentru ca banii vin acum de afara, unde si acolo s-au cam terminat. Cum zice si Mihai Giurgea, pe blogul lui, Romania e acum sub lupa:


"Nelu Iordache, patronul firmei Romstrade, a fost un Adrian Năstase al afacerilor. Al afacerilor cu statul (ca sa fie clar). A fost nu regele: ci împăratul asfaltului. El a fost reținut in aceasta noapte la DNA, unde este anchetat pentru furtul a 10 milioane de euro, din fonduri europene. Iordache a încasat banii pentru autostrada Arad-Nădlac, dar n-a făcut nimic: a dat rapoarte false la minister, care la rândul sau a umflat si mai tare cifrele lui Nelu Iordache.

Așa a ajuns guvernul sa se laude la TV, ca autostrada este aproape gata, când pe teren, de fapt, bătea vântul.

Avalanșă de arestări si anchete la nivel înalt.

Știu o grămada de oameni cu greutate, care erau absolut siguri ca Nelu Iordache n-o sa ajungă in veci la anchetă (aceiași oameni care îmi ziceau ca nici Adrian Năstase n-o sa ajungă la Jilava). Acești “oameni cu greutate” au rămas acum cu gura căscata! Si au început sa-si facă ordine prin hârtii…ca nu se știe…

Mai ales ca scandalul Romstrade nu e nici pe departe singurul. Anul acesta a fost un adevarat val de anchete si arestări, toate pe motive de corupție. Si n-au fost peștișori mici, ci nume grele: deputați, senatori, miliardari. Si din PDL (deputații Boldea, Trăsculescu) dar si din USL (seful comisiei SRI, senatorul Ion Stan – un tip care știa multe si de care ii era frica chiar si lui Iliescu).

E curățenia din România prea brusca? Nici vorba! Doar pare brusca: pentru ca v-ați obișnuit cu mizeria, dragi cititori. Timp de 20 de ani, justiția româna a fost mână in mână cu hoții si a ascuns sub preș orice scandal de corupție. Dar când se aduna prea mult gunoi intr-o țară…vine o zi când țara respectiva explodează.

Guvernul României nu mai controlează România.

Iar asta e un lucru excelent. Pentru ca guvernul român (PDL sau USL, nu contează) este o adunătura de bandiți. Iar eu prefer sa mă conducă un german cinstit, decât un român hoț.

Pur si simplu, mie îmi rămân mai mulți bani dacă România este colonie, decât dacă este stat independent.

Ce a pierdut Guvernul român?

In primul rând, controlul Justiției. S-au dus vremurile când tovarășul Iliescu le spunea judecătorilor sa nu retrocedeze proprietățile confiscate de comuniști. Nici măcar madam Mona Pivniceru nu le mai poate întoarce.

In clipa asta, chiar membrii guvernului (inclusiv Victor Ponta) fac pe ei de frica sa nu înceapă o ancheta împotriva lor. Ponta, săracul, chiar a zis-o public: “nu mai înțeleg nimic din ce face justiția asta. E foarte imprevizibila”. Nu justiția este imprevizibila, neica: tu ești cu bube-n cap!

In al doilea rând, controlul Armatei. Care este deja integrata complet in structura de comanda a NATO. Ofițerii care nu erau de încredere (naționaliști sau comuniști) au fost deja înlăturați din funcțiile de comanda.

Daca in România se produce o explozie sociala (in urma falimentului statului), sau daca va fi necesara înlăturarea cu forța a USL-ului de la guvernare, Armata știe ce are de făcut. Nu va asculta de ordinele amaratului de ministrul al Apărării: ci de ordinele Washington-ului.

Vin alegerile? Care alegeri?

USL se lauda ca o sa câștige, la alegeri, 60% din voturi. Dar a uitat lucrul de baza: ca voturile românilor nu mai contează. De ce? Pentru ca nu le mai cere nimeni părerea despre viitorul țării. De ce? Pentru ca o țară funcționează cu bani – nu cu păreri! Iar banii României nu mai vin de la români: ci de la Washington si de la Berlin. Ești falit? adio independență, adio democrație!

USL și-a făcut-o cu mâna ei!

Când au decis SUA si Germania, ca România nu mai poate fi lăsata de capul ei? Astă vară. Tentativa de lovitura de stat (zisă “referendum”) i-a îngrijorat de-adevăratelea pe partenerii militari ai României. Iar părerea si-au spus-o foarte pe față: premierul Victor Ponta a primit o mare muie, atât de la guvernul american, cat si de la președintele Uniunii Europene. Până si socialistul Martin Schulz, prietenul lui, l-a luat la palme (in public!).

Până atunci, România era oricum văzuta ca o tara coruptă (dovada ca n-a fost primita in Schengen). Oricum se făceau presiuni pe justiție. Dar din acel moment, arestările si anchetarea politrucilor au început sa curgă lanț. Ziua si arestarea! De acum încolo, vor fi beliți la grămadă – si PDL-iști si USL-iști.

Chiar pariez că mafioții bolșevici or sa se alieze între ei. Și or să urle toți că e încălcată “mândria națională”: doar-doar or scăpa de pedeapsă. Dar n-or sa scape.

Și UE și românii vor sânge. Și vor primi sânge!

Pai nu-i mișto? Nu va place? Mie îmi place la nebunie! Cred ca ar trebui sa-i mulțumim securistului Dan Voiculescu pentru idioțenia cu referendumul: ca el a pornit avalanșa care va îngropa socialismul românesc. El a trezit ursul. El a băgat România sub lupă.

Ion Stan, Nelu Iordache – hai, mulțumiți-i lui Voiculescu! Hahahaha….

Vorba lu’ tovarășu’ Lenin: socialiștii si-au împletit singuri funia cu care vor fi spânzurați!"

"

Paul McCartney - Jenny Wren

Like so many girls, Jenny Wren could sing
But a broken heart, took her song away

Like the other girls, Jenny Wren took wing
She could see the world, and its foolish ways

How, we, spend our days, casting, love aside
Losing, sight of life, day, by, day

She saw poverty, breaking up her home
Wounded warriors, took her song away

(solo) verse, chorus

But the day will come, Jenny Wren will sing
When this broken world, mends its foolish ways

Then we, spend our days, catching up on life
All be-cause of you, Jenny Wren

You saw who we are, Jenny Wren. 

Vot electronic.

"Există puţine lucruri care ne apropie (nr - sau ne despart) aşa cum fac alegerile. Discutam despre alegeri, votăm în alegeri, observăm alegeri, unii chiar candideaza. Democraţiile noastre se bazează pe alegeri.Toţi înţelegem de ce avem alegeri (nu doar electorale), şi toţi părăsim casa în aceeaşi zi pentru a merge şi a vota. Preţuim oportunitatea de-a ne exprima părerea, de a ajuta la deciderea viitorului nostru, respectiv al ţării. Ideea fundamentală e că politicienii sunt împuterniciţi să vorbească pentru noi, să ia decizii in numele nostru care ne afectează pe toţi. Fără acea împuternicire, acest mecanism ar fi corupt.

Ei bine, din păcate, puterea corupe, şi oamenii vor face multe lucruri pentru a obţine puterea şi a o păstra, inclusiv făcând lucruri rele în alegeri. Vedeţi, chiar dacă ideea de alegeri e perfectă, administrarea unor alegeri naţionale e un proiect la scara mare. Iar proiectele mari sunt complexe. De câte ori sunt alegeri, se pare că mereu e ceva care merge prost, cineva încearcă să trişeze, sau ceva merge prost accidental -- o urnă de vot se rătăceşte aici, fragmente de hârtie sunt lăsate să atârne acolo (nr: un presedinte de sectie - sau cateva sute de presedinti - baga voturi in plus samd).

Pentru a ne asigura că lucrurile vor merge prost cât se poate de puţin, avem toate aceste proceduri în jurul alegerilor. Deci, de exemplu, vii la secţia de votare, şi cineva care lucrează acolo îţi cere buletinul înainte să-ţi dea un buletin de vot şi să te roage să intri într-o cabină de vot pentru a-ţi completa votul. Când ieşi, îţi laşi votul în urna de votare unde se amestecă cu toate celelalte voturi, astfel încât nimeni nu ştie cu cine-ai votat.

Vreau să ne gândim pentru un moment la ce se întâmplă după acest moment, după ce laşi votul în urna de votare. Cand cei mai mulţi oameni merg acasă şi sunt siguri că votul lor a fost luat în considerare, pentru că au încredere că acest mecanism de numarare al voturilor funcţionează (nr: mare greseala). Oamenii au încredere că functonarii publici şi observatorii îşi fac munca pentru care sunt platiti şi ca acestia o fac corect. Urnele de votare merg la secţiile de numărare. Sunt desigilate iar voturile sunt răsturnate şi numărate. Cei mai mulţi dintre noi trebuie să aibă încredere că cei care numară sunt cinstiti si corecti in a numara votul nostru, şi toţi trebuie să avem încredere că asta se întâmplă corect pentru toate voturile din alegeri. Deci trebuie să avem încredere într-o mulţime de oameni. Trebuie să avem încredere într-o mulţime de proceduri. Şi uneori trebuie chiar să avem încredere în computere. Deci imaginaţi-vă sute de milioane de votanţi cu sute de milioane de voturi,toate trebuind să fie numărate corect şi toate lucrurile care pot merge prost cauzând toate aceste titluri de știri negative. Şi nu poţi decât să te simţi epuizat la ideea de a încerca să faci alegerile mai bune.

Ei bine, în faţa tuturor acestor titluri negative, cercetătorii s-au dat cu un pas înapoi şi s-au gândit la cum putem face alegerile altfel. S-au distanţat de problemă şi s-au uitat la ea în ansamblu. Şi imaginea de ansamblu e asta: alegerile ar trebui să fie verificabile. Votanţii ar trebui să poată verifica dacă voturile lor sunt numărate corect, fără a încălca secretul alegerilor, care e atât de important. Şi asta-i partea grea. Cum facem un sistem de alegeri complet verificabil, păstrând în acelaşi timp voturile absolut secrete?Ei bine, modalitatea cu care am venit foloseşte calculatoare, dar nu depinde de ele. Şi secretul e în buletinul de vot. Şi dacă vă uitaţi atent la aceste buletine de vot, veţi observa că lista candidaţilor e în altă ordine pe fiecare. Şi asta înseamnă că dacă alegi unul dintre ei şi apoi îndepărtezi lista candidaţilor, eu nu voi putea spune din bucata care rămâne pentru cine ai votat. Şi pe fiecare buletin de vot e o valoare criptată sub forma acestui cod de bare 2D din dreapta. Şi este o criptografie complicată aici, dar ce nu este complicat e votarea cu unul din aceste buletine. Deci putem lăsa calculatoarele să facă toată criptografia complicată pentru noi, şi apoi vom folosi hârtia pentru verificare.

Votarea decurge in felul urmator: iti alegi unul din aceste buletine de vot la întâmplare, mergi în cabina de vot, îţi însemnezi alegerile, dupa care rupi de-a lungul liniei perforate de pe hartie, care e pe mijloc. Lista candidaţilor ramane in stanga, modul in care ai votat in dreapta. Şi bucata care rămâne, cea cu semnele, aceea e votul tău criptat, care va fi scanat automat de un membru al comisiei. Şi pentru că e criptat, poate fi prezentat, stocat şi numărat central şi publicat pe un website pentru a fi văzut de oricine, inclusiv de tine, insa numai tu vei sti cine a fost candidatul ales, pentru ca partea din stanga (lista canditatilor) e rupta de votul propriu zis. Poti lua acest vot criptat (bucata din dreapta) acasă ca o chitanţă. Şi după încheierea alegerilor, poţi verifica pe internet dacă votul tău a fost luat in considerare comparând chitanţa cu votul de pe website. Şi reţineţi, votul e criptat din momentul în care părăseşti cabina de vot, deci dacă cineva vrea să afle cum ai votat, nu va putea face asta. Dacă guvernul vrea să afle cum ai votat, nu va putea, pentru ca fiecare partid si observator are o cheie de criptare unica cu care "sigileaza" independent intregul balot de vot (pe langa membrii comisiei). Niciun hacker nu poate intra şi afla cum ai votat. Niciun hacker nu poate intra şi schimba votul tău, pentru că nu se va potrivi cu chitanţa ta, si pentru ca sansele ca el sa ghiceasca 50 de criptari succesive sunt destul de mici. Voturile nu pot dispărea, pentru că orice vot poate fi gasit si verificat la cea mai simpla cautare (exista si mecanisme de verificare la fiecare pas - cand balotul paraseste sectia, cand lista este centralizata la judet samd).

Dar magia alegerilor nu se opreşte aici. În schimb, vrem să facem tot procesul atât de transparent încât agenţiile de ştiri şi observatorii internaţionali şi oricine doreşte poate descărca toată informaţia de la alegeri şi sa poata face numărătoarea, independent. Ei pot verifica dacă toate voturile au fost numărate corect. Pot verifica dacă rezultatul anunţat al alegerii e cel corect. Şi acestea sunt alegeri făcute de oameni, pentru oameni, deci pasul următorul pentru democraţiile noastre sunt alegeri transparente şi verificabile.

Mulţumesc."

David Bismark

Discover the Networks

De vazut: http://www.discoverthenetworks.org/