Glenn Beck and Penn Jillette

O emisiune extrem de necesara in vremurile de azi. Aceste discutii sunt foarte de importante acum pentru ca in final, discutia nu este neaparat despre dogme vs religie vs ideologii, cat despre Libertate. Si Constitutie (Lege). Ceea ce nu uneste si ne defineste ca Umanitate ar trebui sa fie intotdeauna mai puternic decat ceea ce ne desparte, indiferent daca suntem constienti de acest lucru sau nu. Aici sta civilizatia, in a accepta ca unii pot gandi si in alt fel. Dumnezeu lasa omului Libertatea de a gresi, liberul arbitru, posibilitatea de a alege SINGUR intre bine si rau. Daca nu ar lasa acesta decizie in mainile noastre, nu s-ar mai chema Libertate deloc, n-ar mai fi iubire ci s-ar chema viol.  Alegerea nu ar mai fi a noastra ci am fi obligati, constransi, moment in care raspunderea (morala) pentru faptele noastre ar fi a altcuiva, moment in care noi nu am mai fi stapani pe viata noastra, ci doar simpli executanti, si sclavi.

Romania in comunism. Azile psihiatrice cu caracter politic, centre de deportare, penitenciare, lagăre de muncă forţată, locuri de execuţie, gropi comune…

„Atunci când justiţia nu reuşeşte să fie o formă a memoriei, memoria singură poate fi o formă de justiţie.“

Da, e frumos pe Facebook. Mai o muzica, mai un gand, mai un link, mai o poza cu copii. E bine sa interactionezi cu oameni, chiar si asa virtual. Dar eu socotesc ca e bine sa stim, sau sa ne aducem aminte si de cozile de topor care ne-au nenorocit neamul asta.  Si l-au nenorocit pe multe zeci de ani. Multe-multe zeci de ani.... 

Mai jos e o lista cu cei mai cunoscuti si odiosi tortionari. Eu as pune lista asta in fiecare școală ca stie copiii bazele pe care s-a construit Romania si de ce a ajuns asa..Sa inteleaga de la o varsta foarte frageda ce e iadul. 

1. Albon Augustin, locotenent colonel. Numeroase mărturii ale supravieţuitorilor de la Canal îl pomenesc pentru cruzimea sa; el a inventat tortura "stâlpul infamiei": deţinutul era legat de stâlp, bătut şi batjocorit de gardieni, brigadieri şi deţinuţi. Se afirmă că a omorât mulţi deţinuţi la Canal, bătându-i cu lopata sau călcându-i în picioare, călare pe calul său alb.
   
2. Alimănescu, fost delincvent, integrat ofiţer în Securitate ca "ghid" pentru depistarea adăposturilor partizanilor, de către miliţienii din comuna Şovarna, jud. Mehedinţi. Pentru a-l determina pe partizanul Ursunoiu să se predea, acesta, împreună cu alţi securişti, i-au spânzurat fetiţa.
   
3. Androne, sergent major la colonia Salcia. O mărturie a unui fost deţinut politic îl caracteriza ca fiind "o brută cu cap şi chip lombrozian, demonstra zilnic ultimele tehnici de tortură, aplicate atât cu mâinile, cât şi cu picioarele, când căuta să te lovească la testicule, dar şi cu cei doi câini-lupi, dresaţi să muşte". O altă mărturie relatează: "a aliniat în şir indian şapte deţinuţi...după ce l-a ciomăgit bine pe primul, a trecut la al doilea. Lovea, icnea, înjura, iar lovea. Învârtea ciomagul cu pricepere, loviturile cădeau grindină pe spinările oamenilor"
   
4. Anghel Marin, căpitan la arestul din str. Uranus, Bucureşti. În 1960 a anchetat-o, în lotul Noica-Pillat, pe Simina Mezincescu, pe care a torturat-o lovind-o cu capul de pereţi şi smulgându-i părul. De asemeni a anchetat-o şi pe soţia liderului naţional-ţărănist Ion Mihalache, aflată în domiciliu obligatoriu, bătând-o sălbatic cu un baston pentru că nu a vrut să semneze o declaraţie redactată de el.
   
5. Aranici Pavel, colonel, secretar de stat în Ministerul de Interne între 27 ianuarie 1961 şi 11 iunie 1963. În 1952 era şeful biroului "Bande" destinat capturării rezistenţei anticomuniste din munţi, a dat ordinul arestării şi torturării familiilor celor fugiţi pentru a descuraja sprijinirea partizanilor şi pentru a grăbi predarea rebelilor. De asemeni a fost la originea ideii dresării unor câini antrenaţi să atace omul, pe care i-a trimis apoi în munţi
   
6. Baciu Ioan, directorul Direcţiei Penitenciare, lagăre, colonii. A introdus în locurile de detenţie metoda "ştergerii urmelor", ordonând ascunderea în locuri necunoscute a cadavrelor deţinuţilor
   
7. Bădicuţ Tănase, locotenent major, Securitatea Piteşti. A ucis mai mulţi partizani din grupul de luptători Arnăuţoiu-Arsenescu din satul Nucşoara, a anchetat şi bătut pe mulţi săteni, bănuiţi că ar ajuta grupul. A anchetat-o pe Elisabeta Rizea pe care a torturat-o cu bestialitate. Bistran Iosif, locotenent, Securitatea Bucureşti. A condus ancheta Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu, arzând ca "nefolositoare pentru anchetă" obiecte personale ale lui Eugen Lovinescu, cărţi, manuscrise, autografe, scrisori.
   
8. Blehan Octavian, locotenent, anchetator la Suceava. A rămas în amintirea unui deţinut politic pe care l-a anchetat cu o tortură groaznică: după ce l-a legat de mâini şi de picioare şi i-a astupat gura cu ciorapii, l-a bătut cu cravaşa şi cu biciul. În trecut, pentru că violase mai multe fete şi femei, Blehan fusese condamnat
   la 8 ani închisoare.
   
9. Bob, sanitar la Gherla, avea obiceiul să-i bată până la sânge pe deţinuţi, cu bâta, după care îi invita la cabinetul medical să le panseze rănile deschise. Era un "monstru solid şi bine legat", relatează foştii deţinuţi.
   
10. Bondarenco Pantelimon (Pantiuşa), general. A fost şeful D.G.S.P. din august 1948, ministru adjunct şi locţiitor al ministrului de Interne (1949-1956). L-a arestat personal pe Lucreţiu Pătrăşcanu. Singurul asasinat care i se atribuie personal este cel al lui Ştefan Foriş, în subsolul unei clădiri de pe Aleea Alexandru, în 1946. Ajutat de şoferul lui, Dumitru Neciu, Pantiuşa l-a ucis cu o rangă de fier, apoi l-a aruncat într-o groapă săpată în prealabil în aceeaşi curte, acoperindu-l cu moloz.
    
11. Borcea Liviu, locotenent major la colonia Capul Midia de la Canal. Individ de o cruzime ieşită din comun. Supravieţuitorii spun că verifica starea cadavrelor înfigând în ele o ţeapă lungă de fier. Cei decedaţi erau depozitaţi într-o magazie, ridicaţi săptămânal, apoi aruncaţi în gropi comune, fără nici un semn.
    
12. Brânzaru Emil, colonel, şeful echipei de bătăuşi profesionişti a Direcţiei de Cercetări Penale a M.A.I., echipă mobilă care se deplasa unde era nevoie. Fost boxer de categoria grea, era foarte brutal. Folosea diverse metode de tortură, strivirea organelor genitale, apropierea flăcării lumânării de ochi), bătea încă înainte de începerea anchetei, numind aceasta o "bâză", un antrenament.
    
13. Briceag Nicolae, colonel, şef al Regionalei de Securitate Sibiu (1954) şi adjunct al şefului Miliţiei Regiunii Cluj (1956-1967). La ancheta internă a Securităţii din 1968 s-a descoperit că la 4 dec. 1954, din ordinul ministrului Drăghici, îl executase pe Ibrahim Sefit, fost deţinut de drept comun, care făcuse diverse servicii comuniştilor ilegalişti la închisoarea Văcăreşti, înainte de 1944.
    
14. Bulz Vasile, maior. În 1948 a ucis cu sălbăticie o studentă, Ecaterina Titi Gâţea, sfâşiindu-i sânii cu dinţii, bătând-o şi apoi sufocând-o, toate acestea sub ochii fratelui ei.
    
15. Burghişan Petre, căpitan la coloniile de la Galeş şi Peninsula de la Canal. Renumit pentru cruzimea lui, îi înfometa pe deţinuţi şi le interzicea să bea apă când era cald. A redus raţia de hrană celor care nu-şi făceau norma până la 20 de grame pe zi. Un deţinut a murit de frig în carceră în urma ordinului lui.
    
16. Butyka Francisc, maior, şeful Direcţiei de Anchete Penale în Securitatea Statului (din 1952), şeful Direcţiei Anchete Penale al Regiunii Bucureşti (1958). S-a ocupat de lotul Pătrăşcanu şi a fost principalul anchetator al lui Vasile Luca. După arestarea Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu, aceasta fiind grav bolnavă, i-a propus asistenţă medicală în schimbul scrierii unei scrisori către fiica sa, Monica Lovinescu, cu o ofertă de colaborare a acesteia cu regimul. Refuzul ofertei a dus la moartea deţinutei.
    
17. Cârcu Nicolae, la Poarta Albă îi bătea pe deţinuţi la infirmerie, cu parul, cu picioarele şi cu pumnii. Pe un bolnav cu acte de eliberare, Tudor Veliţki, l-a bătut până la moarte; la fel, a mai asasinat în bătăi pe Mircea Niculescu şi Ioachim Craiu, ambii înfometaţi până la distrofie (gradul III). Instalase o priză de curent electric în grajdul coloniei, unde electrocuta deţinuţii după ce îi bătuse deja. Pe Iosif Schwartz l-a bătut cu ciomagul, apoi l-a electrocutat. După 2 zile acesta a murit.
    
18. Cârnu Ioan, căpitan, Nucşoara. L-a bătut pe soţul Elisabetei Rizea de "i-a rupt carnea de pe el". Pe Elisabeta Rizea a agăţat-o într-un cui din tavan ,de părul împletit în coadă, femeia s-a prăbuşit, iar scalpul i-a rămas în tavan. Apoi a bătut-o cu un cauciuc, pe spate. Rănile fiind atât de grave a fost dusă la spital în cele din urmă, însă nu i se putea face nici o injecţie, pentru că la orice înţepătură izbucnea sângele. 10 zile Elisabeta Rizea a stat numai în frunte şi în genunchi. Cârnu a bătut-o şi în spital, într-o rezervă specială.
    
19. Chirion, locotenent, Canal. "Călăul nr. 1" al lagărului de la Peninsula, avea o putere diabolică în a născoci chinurile ce se practicau în brigăzile 13-14, cele ale studenţilor reeducatori. El l-a schingiuit pe dr. Simionescu care, nemaisuportând chinurile a simulat evadarea, fiind împuşcat de gardieni. Împuşca fără ezitare deţinuţi, sau, când nu o făcea el, punea arma în mâna unor deţinuţi obligându-i să ucidă.
    
20. Ciolpan Vasile, comandantul penitenciarului Sighet, a înmormântat în locuri secrete cincizeci de deţinuţi, neraportând superiorilor decesele. Sustrăgând lemnul pentru gospodăria sa, îi înmormânta fără sicrie. Cocean, maior, Bucureşti. La ancheta din noiembrie 1987 i-a bătut pe Marius Boeriu şi pe Aurică Geneti.
    
21. Marian Ricu relatează tot despre el: "m-a ameninţat cu o scândură de lemn, zicând că dacă nu spun nimic, mă toacă".
    
22. Condurache, colonel. La Periprava unde era el comandant, se lucra la tăiat stuf, în timpul iernii, cu apa până la piept, mişunând de şerpi. Deţinuţii erau obligaţi să transporte snopi de 80 de kg. Pe cei prăbuşiţi de efort îi sfâşiau câinii special dresaţi 
23. Crăciun Gheorghe, colonel, Sibiu, şeful Direcţiei Regionale de Securitate Sibiu, A fost inventatorul unui instrument de tortură şi pedeapsă: carcera de 60 cm pe 60 cm căptuşită pe interior cu cuie. L-a împuşcat în închisoare pe Petre Mărgineanu, fratele prof. Nicolae Mărgineanu, alături de alţi 6 ţărani răsculaţi.
    
24. Doicaru Nicolae, căpitan, ajuns treptat general, Constanţa, Şeful Securităţii Constanţa (1948), şeful Direcţiei de Informaţii Externe (1963-1978), prim-adjunct al Ministerului de Interne (1972-1978)., A condus alături de Ceauşescu reprimarea ţăranilor care s-au împotrivit colectivizării. A ordonat prigoana, arestarea şi uciderea partizanilor din Dobrogea (1949). A fost un timp şeful serviciului "Lichidări", pentru răpirea şi executarea adversarilor regimului.
    
25. Enoiu Gheorghe, colonel, Bucureşti. Deosebit de violent, bătea personal anchetaţii, dezbrăcat până la brâu, acoperit de un cearceaf pentru a nu se murdări de sânge. A fost şeful anchetelor studenţilor arestaţi în toamna anului 1956, după protestele din mediile universitare. Studenţii anchetaţi atunci şi-l amintesc ca fiind de o duritate extremă.
    
26. Fecioru Ion, locotenent major, Poarta Albă.Considera că deţinuţii nu au "dreptul decât la soare şi la aer", obişnuia să sară cu calul peste trupurile deţinuţilor.
    
27. Feller Moritz, locotenent, Botoşani.Torţionar sadic, pe tatăl lui Ilie Alexoaie l-a torturat folosind curentul electric de peste 80 de ori, pe Gh. Anghelache l-a bătut cu funia udă şi l-a scuipat. Conform mărturiei lui Emanuel Babii, Toderiţă Fediuc a decedat în urma bătăilor aplicate de Feller.
    
28. Fuchs (Fux) Iani, maior, Fălticeni- estase copii de 12 ani fiindcă se jucaseră de-a partizanii la marginea unei păduri, cu arme de jucărie. Conform documentelor interne ale Securităţii, pe aceşti copii i-a torturat într-un mod barbar. Tot la Fălticeni, superiorii lui veniţi în control au relatat despre starea îngrozitoare a unei femei arestate de circa opt luni. Reţinută într-o celulă al cărei pat nu avea scânduri, cu răni grave la şoduri, stătea direct pe ciment unde îşi făcea şi nevoile. De jur-împrejurul ei forfoteau viermii, iar mirosul era sufocant. Femeia înnebunise deja, urlând de disperare când i s-a deschis uşa. Irina Itu, curiera personală a lui Iuliu Maniu şi-l aminteşte şi ea pe "fiorosul maior Fux" care i-a scos unghiile cu cleştele.
    
29. Goiciu Petre, colonel. În timpul directoratului lui, la Gherla, se băteau deţinuţii în mod curent, în camera de baie, care păstra pe pereţi urmele de sânge, iar închisoarea răsuna de urlete. În 1958 când un grup de deţinuţi s-au revoltat, Goiciu a tras cu mitraliera în celule. Obişnuia să bată până la leşin toate loturile noi care soseau. Din ordinul lui, timp de câteva luni, un deţinut a fost zidit de viu, lăsându-i libere doar mâinile şi un orificiu la înălţimea gurii. Goiciu îl vizita, înjurându-l zilnic. Când a fost scos, deţinutul abia mai respira.
    
30. Gruia Manea, maior, Cluj. Mărturiile păstrate despre el vorbesc despre bătaia aplicată la tălpi cu o ţeavă de oţel, pe picioarele încălţate. La aceşti bocanci li se spunea "papucii lui Hristos". Pe profesorul N. Mărgineanu l-a anchetat violent la Cluj chiar înainte de eliberarea deţinuţilor politici din 1964. A fost exclus din Securitate şi, ulterior, condamnat pentru deturnare de fonduri.
31. Iliescu Gr. Ion, sergent, Canal.Foştii deţinuţi au relatat că a prins cu câinii un grup de trei evadaţi pe care i-a călcat în picioare. Pe unul, care a încercat să-l lovească, a asmuţit câinii, apoi l-a împuşcat pe loc, iar pe ceilalţi doi i-a predat în stare de comă locţiitorului comandantului, Ghinea. Un al doilea evadat a decedat în decurs de câteva ore
    
32. Ioaniţescu, maior. Aflat în inspecţie la Grindu, la începutul anilor 60, l-a pedepsit pe deţinutul Preda la izolare. A dat ordin ca, din oră în oră, în celula de pedeapsă să i se arunce câte o găleată cu apă rece. Treptat celula se acoperea cu un strat de gheaţă, iar maiorul, după ce a aruncat personal prima găleată, a supravegheat aplicarea ordinului.
    
33. Istrate Constantin, locotenent major, Gherla. Era şeful grupei care executa condamnările la moarte. Avea program pentru bătaie, duminica era zi fixă, aplica deţinuţilor câte 25 de lovituri la fund. Împreună cu
    gardianul Şomlea l-a bătut pe Paul Goma cu o cruzime incredibilă, cu o zi înainte de eliberare.,
    
34. Italo, Huşi. Rău, fără scrupule, nemilos, nu numai cu oamenii, dar şi cu animalele, avea obiceiul să împuşte câinii de pază care nu i se păreau suficient de feroce. Manifesta o frenezie a violenţei, aplicând în tortură metoda "rotisorului" (deţinutul, legat de mâni şi de picioare era suspendat pe o rangă). Bătea deţinuţii cu cravaşa, cu un cablu împletit, apoi cu ghioaga.
    
35. Jianu Marin, adjunctul lui Teohari Georgescu la Ministerul de interne. A introdus împreună cu Baciu Ioan reguli inumane de trai în închisorile politice.
    
    
36. Lazăr Tiberiu, Gherla. Într-un ipotetic clasament al cruzimii, Lazăr ar intra pe primele locuri. Un fost deţinut relatează că în luna aprilie 1950, a doua zi de Paşti, Lazăr, directorul penitenciarul Gherla, a organizat o bătaie a circa 100 de deţinuţi, pe care i-a aranjat în cerc, dându-le ordin să meargă în pas alergător, el aflându-se în mijlocul cercului, de unde a început să-i bată pe deţinuţi cu ciomege, lovindu-i unde nimerea. Când cădeau erau obligaţi să se ridice şi să continuie alergarea. După o oră de bătaie, aceiaşi deţinuţi au fost obligaţi să bea apă şi li s-a dat ordin să se dezbrace de haină şi cămaşă, fiind forţaţi să se întindă cu pieptul gol de piatra mozaicului. Pe deţinutul Maxim la Peninsula îl bătuse cu o piatră peste gură până îi scosese toţi dinţii.
    
37. Macavei Ioan, locotenent colonel, Cluj. Se mândrea cu numărul mare de condamnări la moarte din dosarele lui, ca şi cu palmele date unui preot căruia începuse să îi curgă sângele şuvoaie. În 1992 i-a mărturisit lui Victor Lungu că cei condamnaţi "în contumacie" erau de fapt împuşcaţi în drum spre tribunal şi îngropaţi în locuri rămase necunoscute
    
38. Manciulea I. Petre, locotenent, Salcia. În februarie 1953 un subaltern al său declara: "lt. M.P a ales în faţa mea 30-40 de deţinuţi şi a început să-i bată cu pumnii, picioarele, arătându-mi că aşa trebuie. A bătut aşa de tare pe unul, lovindu-l cu pumnul în inimă, de a început să se zbată la pământ, făcând spume la gură
    şi tremurând".
    
39. Mândreş, căpitan, Piteşti. Inspira teroare atât deţinuţilor, cât şi subalternilor, faptul ducând la o alianţă nefirească între victime şi călăi, de teama represiunilor aplicate de el. Avea sadica plăcere să practice, în miez de noapte, simulări de stingere a incendiilor, inundând camerele cu apă şi apoi aruncând nisip. , Ion
    Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele
    
40. Marici Petre, sublocotenent. În 1951, la închisoarea Suceava, l-a trimis la carceră pe deţinutul Pânzariu numai în cămaşă şi izmene, după ce-l bătuse. Carcera nu avea geam, iar deţinutul a leşinat de frig. Cât timp se afla în nesimţire a aruncat terciul fierbinte peste el. În timpul căutării partizanilor grupului lui Liviu Mărgineanu, în septembrie 1952, a torturat familiile, suspecte că îi alimentează, inclusiv pe copii, pe care i-a dezbrăcat în pielea goală, i-a întins cu faţa în jos în curte şi a sărit de pe prispă pe trupurile lor. "Erau aşa de bătuţi că nu mai puteau fi recunoscuţi sub valurile de sânge" relatează un martor. Pe cei condamnaţi la moarte îi executa personal. Îi ducea în cimitir şi îi împuşca cu un glonţ în ceafă.
    
41. Maromet Nicolae, căpitan, Jilava, , Era fioros ca aspect, bâlbâit şi incapabil să vorbească corect. Îi bătea personal pe deţinuţi, chiar şi când erau scoşi la plimbare. Mai avea obiceiul să sară pe deţinuţi cu calul.
    
42. Marunescu Vasile, căpitan, închisoarea Botoşani. O bestie cu chip de om. Printre cei care au fost torturaţi de el în anii 1961-1963 se numără Constantin Ticu Dumitrescu .
    
43. Micutelu Constantin, locotenent major, Piteşti. Omologase o tortură personală: ridicarea celui în cauză cu scripetele până la tavan, de unde-i dădea drumul, brusc. Aşa a omorât câţiva ţărani care refuzaseră colectivizarea. Lui Anghel Ilie din Vişina i-a scos un testicol cu creionul. L-a anchetat şi pe Constantin Noica de ale cărui ţipete răsuna închisoarea Piteşti.
    
44. Moldovan, ofiţer politic la Luciu-Giurgeni, unde deţinuţii aveau un regim strict de muncă forţată şi înfometare şi erau păziţi cu câini care erau dresaţi să îi sfâşie dacă se prăbuşeau la pământ. Deţinuţii morţi erau zidiţi direct în dig, ori, până se hotăra ce să se facă cu ei, erau lăsaţi pradă şobolanilor, pe o scândură, cu un cartonaş de identificare în gură.,
    
45. Muraviov, maior. La Aiud, cu prilejul unei percheziţii a rămas în amintirea unui fost deţinut ca având un comportament sadic. Deţinuţii fuseseră scoşi toţi afară din celule, lângă zidul celularului unde li s-a ordonat să se dezbrace la piele şi să se alinieze culcaţi la pământ. Pentru că oamenii voiau să evite bălţile cu apă şi noroi, Muraviov şi-a pus cizma pe spatele unuia, împingându-l cu faţa în noroi. După aceasta toţi gardienii călcau peste deţinuţi, ca pe un pod viu.
    
46. Negulescu, căpitan, Târgşor. Pe Gheorghe Fedorovici, operat la coloana vertebrală, Securitatea l-a luat din spital în ghips, iar după anchetă a fost nevoie să fie operat din nou la coloană. La Târgşor a ajuns cu ghips de la brâu în jos. Negulescu i-a rupt coloana în bătaie pentru a treia oară.
    
47. Oancă Constantin, căpitan, Craiova. Deţinuţilor închişi în arestul unde ancheta el li s-a dat să mănânce ciorbă de iarbă. Era un anchetator deosebit de crud, există mărturii că a bătut cu o rangă o mamă pentru a spune unde este fiul ei, iar pe celălalt fiu l-a torturat în faţa ei. Documentele de arhivă descriu metodele de tortură aplicate de el: de la ora 19,30 la 20 bătaie continuă la tălpi, ţinerea în picioare, lovirea în cap cu saci de nisip, readucerea în simţiri cu şocuri electrice, întinderea corpului pe scripeţi.
    
    
48. Pandele Nicolae, locotenent colonel, şeful Securităţii Iaşi (1948). Petre Arsinte, anchetat la Iaşi în timpul şefiei lui, scria: "după bătăi de nedescris, mi s-au legat degetele de la mâini cu câte un cablu electric şi am fost supus la electrocutări în trepte, având senzaţia că întregul corp mi se descompune în celule. M-am trezit când mi se turna apă rece în cap şi pe corp... ceea ce s-a repetat şi alte dăţi... muşchii faciali îmi erau măcelăriţi de loviturile anchetatorilor, aşa că nici nu puteam mânca".
    
49. Paşca Vasile, subofiţer, Dej. A participat la uciderea lui Alexandru Bel, ţăran recalcitrant la colectivizare, condamnat în lipsă şi devenit fugar în munţi. În seara de Crăciun i s-a înconjurat casa, a fost capturat, dus la Târgu Lăpuş şi torturat, apoi readus în satul lui, Cufoaia, pus să alerge în grădina propriei case. Securiştii aşezaţi în semicerc trăgeau spre el ca să-l înspăimânte, Paşca, în schimb, l-a ţintit, după care i-a strigat soţiei lui: "hai, scroafă puturoasă, ia-ţi porcul din grădină, că a fost lichidat".
    
50. Pavel Ion, locotenent major. La Salcia, când era el comandant, se practicau bătăi fără nici o justificare, cu ranga de fier, cu cazmaua, lopata, cravaşa, asasinate prin împuşcare, introducerea deţinuţilor în carcere dezbrăcaţi, iarna; obligarea deţinuţilor de a intra în apă până la brâu pentru a tăia stuf şi papură, chiar şi iarna; alergarea deţinuţilor de către supraveghetori călare şi călcarea lor sub copitele cailor; scoaterea deţinuţilor iarna, la muncă, dezbrăcaţi şi pedepsirea lor să stea în apa îngheţată ore în şir; expunerea deţinuţilor în pielea goală, legaţi de mâini şi de picioare, pentru a fi muşcaţi de ţânţari; profanarea cadavrelor deţinuţilor; îngroparea unor deţinuţi de vii în pământ, mulţi deţinuţi murind astfel, sau rămânând schilozi pe viaţă. Ca urmare a acestor torturi, între iunie 1952 şi martie 1953 au decedat 63 de deţinuţi, iar alţii au ajuns invalizi pe viaţă.
    
51. Popa Ion, locotenent, Salcia. Bătea deţinuţii cu parul. În ianuarie 1953 a dat ordin ca deţinutul Lunca Dionisie să fie izolat la carceră, dezbrăcat, omorându-l astfel. Prisecaru, poreclit Cap-de-Mort, plutonier, Balta Brăilei. Căpitanul Stareşin a fost bătut într-un mod îngrozitor de Prisecaru, cu pumnii şi picioarele, deţinuţii care asistau au văzut, în scurt timp, doar "o masă de carne şi sânge, care zvâcnea totuşi vie".
    
52. Stănciugel Marin, brigadier. La Canal era supranumit Hercules. I se atribuie o crimă sinistră: a aruncat în cuptorul de cărămidă un deţinut. Identitatea acestui deţinut nu e certă, ar fi putut fi Dragoş Rambela, frontierist din Bucureşti, fiu de general.
    
53. Şaramet (Şeremet), plutonier, colonia de la mina Cavnic. Lui îi aparţine invenţia carcerii cu sârmă ghimpată pe interior. Nu accepta întreruperea muncii la mina din Cavnic, pedepsele erau executate în timpul liber, după ieşirea din schimbul minier. A obţinut şi prime datorită hărniciei muncitorilor lui. Pe deţinutul Tăbăcaru l-a lovit cu un piolet în cap, perforându-i craniul, acesta şi-a pierdut memoria definitiv, comportându-se ca un copil de un an.,
    
54. Ştefan, locotenent. În 1950, ca locţiitor al comandantului Maromet de la închisoarea Jilava, a hrănit deţinuţii, o vară întreagă, cu iarba cosită de deasupra fortului pe care a fiert-o. Era deosebit de violent cu deţinuţii.
    
55. Ştrul Mauriciu, colonel, director al Securităţii Galaţi (1948). Foştii deţinuţi politici îi atribuie acte de o deosebită cruzime. În zona Vrancei, cu prilejul revoltelor ţărăneşti din 1950-1951, Securitatea îi lega, pe cei capturaţi, cu sârmă ghimpată, scuipându-i şi umilindu-i înainte de a-i împuşca.
    
56. Ţandără Franţ, torţionar, Bucureşti. Ca torţionar a aplicat următoarele metode: strângerea degetelor cu uşa, bătaia la testicole, sugrumarea, asfixierea, lovirea cu săculeţii de nisip şi cu cearşafuri ude. Fusese instruit să simuleze nebunia şi îşi exercita misiunea în saloane secrete ale Spitalului 9 la Bucureşti. După propria mărturie a ucis, prin injecţii letale, circa 100 de oameni.
    
57. Vasile Gheorghe, locotenent major, şeful secţiei Anchete a Direcţiei Securităţii Ploieşti. Deşi era şeful serviciului se ocupa şi cu torturarea anchetaţilor care rezistau în anchete. Constantin Ticu Dumitrescu a fost bătut şi torturat de acesta între anii 1949-1951. Datorită lui a murit în timpul anchetei Aurel Căzănişteanu, un tânăr de 33 de ani, la 6 luni după arestare.
    
58. Vârlan (Vârban) Dumitru, activist de partid, Vlaşca. A condus trupele de securitate în Vlaşca, la înăbuşirea răscoalei ţăranilor din Ciuperceni. A ucis, descărcând automatul în trupul ei, o fată de 19 ani, Maria Gărgăianu, care trăgea clopotul la biserică pentru a chema oamenii la răscoală. Fata, chiar moartă, încă mai atârna de frânghie, iar Vârlan s-a urcat în clopotniţă şi a aruncat trupul fetei, cu intestinele ieşite, în gol. Imaginea groaznică i-a făcut pe săteni să uite de frică, l-au prins pe Vârlan şi l-au ucis, zdrobindu-l cu picioarele.
    
59. Vişinescu, director al închisorii Râmnicu Sărat în 1951, l-a torturat personal pe Ion Mihalache, de asemeni i-a refuzat îngrijirea medicală, ba mai mult, în plină iarnă, punea să se arunce apă peste el, în celulă.

Bibliografie:

• Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele.
• Marius Oprea, Banalitatea răului.
• Constantin Trifan în revista "Memoria".
• Florin Constantin Pavlovici, Tortura pe înţelesul tuturor.
• Stejărel Olaru, Cei cinci care au speriat Vestul.
• Marius Oprea, Stejărel Olaru, Ziua care nu se uită.
• Cicerone Ioniţoiu, Criminali, schingiuitori, colaboraţionişti.
• Doina Jela, Lexiconul negru.
• Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii.
• Al. Maier, Am fost medic la Gherla.
• Colecţia Anale Sighet.
• Arhiva de istorie orală a Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Sighet (AIOCIMS) Cezar Zugravu, O antologie a crimei.

Selecţie realizată de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, Memorial Sighet 2006

Via Mircea Radu.

Erik Satie - Trois Gymnopédies

Cine ridica sabia, de sabie va pieri.

"If anyone is destined for captivity, to captivity he goes; if anyone kills with the sword, with the sword he must be killed. Here is the perseverance and the faith of the saints." Revelation 13:10

Update : Premierul Victor Ponta a declarat, duminică seară, că le cere tuturor actorilor politici, începând cu preşedintele ţării, să înţeleagă că România are nevoie de pace, el avertizând că, "în perioada următoare, cine va ridica sabia, de sabie va muri".

 http://www.mediafax.ro/politic/ponta-in-perioada-urmatoare-cine-va-ridica-sabia-de-sabie-va-muri-10380583

Our fears do make us traitors?

"Our fears do make us traitors?"
Macbeth: Act 4, Scene 2.
William Shakespeare 

Stiti de unde vine atitudinea asta de non combat a PDL-ului? Ei spera sa in alegeri sa castige USL-ul pentru ca vor si ei ca Justitia sa fie sub papuc (bocanc, dupa caz), in speranta ca ei vor scapa de dosare impreuna cu ceilalti. Pot sa pun pariu ca acum sunt niste intalniri de taina intre liderii USL-ului si anumiti indivizi “de dreapta” (gen Frunzaverde care s-a trezit “brusc” prin primavara ca e liberal samd) ce probabil spera sa cada la pace cu USL, sa faca front comun impotriva “exploatatorilor” din vest, comisarilor europeni pe Justitie, FBI-ului samd..

Ce uita insa acesti analfabeti e faptul ca in istoria lumii astfel de intelegeri nu doar ca nu au fost respectate niciodata ba chiar a fost exact pe dos, pentru ca o data vazuti cu sacii in caruta, noii lideri supremi ce pun mana pe putere nu sunt idioti sa se tina de cuvant ci vor face tot ce le sta in putinta ca sa scape de “idiotii utili”, de tradatorii care au pus umarul la infaptuirea Cauzei, pentru ca respectivii nu doar ca pot trada inca o data oricand ci vor reprezenta chiar o vulnerabilitate, nu un asset, vor reprezenta posibila dizidenta vocala ce trebuie anihilata rapid tocmai pentru ca e din interiorul sistemului, si pentru ca a avut acces la informatii ce trebuie uitate rapid.


Exact acest lucru s-a intamplat s-a intamplat prin 83 in Nicaragua (cu sandinistii), in Grenada 1979 (Maurice Bishop), in 1979 Afganistan cu Taraki care a fost ucis deHafizullah Amin (cu ajutorul lui Brejnev) care la randul lui a fost ucis de Babrak Kamal (ajutat tot de kgb). Acelasi lucru s-a intamplat in Bangladesh in 1975 cu Mujibur Rahman sau in Cuba, unde Fidel Castro (stiller) si-a bagat absolut toti colaboratorii revolutionari in puscarie, imediat dupa ce fratele sau Raul Castro a pus mana pe putere si a fost numit vicepresedintele adunarii lor nationale (unde este si acum). La Coreea de Nord nu cred ca mai e nevoie sa spun ce s-a intamplat pentru ca stie toata lumea.


Faptul ca absolut TOATE revolutiile astea marxiste de doi lei s-au terminat intr-o dictatura militara ar trebui sa ridice acestor tradatori ai PDL-ului multe semne de intrebare. Existentiale, chiar. Daca ei au impresia ca lumea a inceput si se va sfarsi cu ei atunci poate chiar merita sa-si intalneasca soarta.

Bine, trecand peste povestea cu tradarea, mai apar niste "probleme" din cauza faptului ca acum nu mai sunt baietii chiar de capul lor. Pentru ca banii vin acum de afara, unde si acolo s-au cam terminat. Cum zice si Mihai Giurgea, pe blogul lui, Romania e acum sub lupa:


"Nelu Iordache, patronul firmei Romstrade, a fost un Adrian Năstase al afacerilor. Al afacerilor cu statul (ca sa fie clar). A fost nu regele: ci împăratul asfaltului. El a fost reținut in aceasta noapte la DNA, unde este anchetat pentru furtul a 10 milioane de euro, din fonduri europene. Iordache a încasat banii pentru autostrada Arad-Nădlac, dar n-a făcut nimic: a dat rapoarte false la minister, care la rândul sau a umflat si mai tare cifrele lui Nelu Iordache.

Așa a ajuns guvernul sa se laude la TV, ca autostrada este aproape gata, când pe teren, de fapt, bătea vântul.

Avalanșă de arestări si anchete la nivel înalt.

Știu o grămada de oameni cu greutate, care erau absolut siguri ca Nelu Iordache n-o sa ajungă in veci la anchetă (aceiași oameni care îmi ziceau ca nici Adrian Năstase n-o sa ajungă la Jilava). Acești “oameni cu greutate” au rămas acum cu gura căscata! Si au început sa-si facă ordine prin hârtii…ca nu se știe…

Mai ales ca scandalul Romstrade nu e nici pe departe singurul. Anul acesta a fost un adevarat val de anchete si arestări, toate pe motive de corupție. Si n-au fost peștișori mici, ci nume grele: deputați, senatori, miliardari. Si din PDL (deputații Boldea, Trăsculescu) dar si din USL (seful comisiei SRI, senatorul Ion Stan – un tip care știa multe si de care ii era frica chiar si lui Iliescu).

E curățenia din România prea brusca? Nici vorba! Doar pare brusca: pentru ca v-ați obișnuit cu mizeria, dragi cititori. Timp de 20 de ani, justiția româna a fost mână in mână cu hoții si a ascuns sub preș orice scandal de corupție. Dar când se aduna prea mult gunoi intr-o țară…vine o zi când țara respectiva explodează.

Guvernul României nu mai controlează România.

Iar asta e un lucru excelent. Pentru ca guvernul român (PDL sau USL, nu contează) este o adunătura de bandiți. Iar eu prefer sa mă conducă un german cinstit, decât un român hoț.

Pur si simplu, mie îmi rămân mai mulți bani dacă România este colonie, decât dacă este stat independent.

Ce a pierdut Guvernul român?

In primul rând, controlul Justiției. S-au dus vremurile când tovarășul Iliescu le spunea judecătorilor sa nu retrocedeze proprietățile confiscate de comuniști. Nici măcar madam Mona Pivniceru nu le mai poate întoarce.

In clipa asta, chiar membrii guvernului (inclusiv Victor Ponta) fac pe ei de frica sa nu înceapă o ancheta împotriva lor. Ponta, săracul, chiar a zis-o public: “nu mai înțeleg nimic din ce face justiția asta. E foarte imprevizibila”. Nu justiția este imprevizibila, neica: tu ești cu bube-n cap!

In al doilea rând, controlul Armatei. Care este deja integrata complet in structura de comanda a NATO. Ofițerii care nu erau de încredere (naționaliști sau comuniști) au fost deja înlăturați din funcțiile de comanda.

Daca in România se produce o explozie sociala (in urma falimentului statului), sau daca va fi necesara înlăturarea cu forța a USL-ului de la guvernare, Armata știe ce are de făcut. Nu va asculta de ordinele amaratului de ministrul al Apărării: ci de ordinele Washington-ului.

Vin alegerile? Care alegeri?

USL se lauda ca o sa câștige, la alegeri, 60% din voturi. Dar a uitat lucrul de baza: ca voturile românilor nu mai contează. De ce? Pentru ca nu le mai cere nimeni părerea despre viitorul țării. De ce? Pentru ca o țară funcționează cu bani – nu cu păreri! Iar banii României nu mai vin de la români: ci de la Washington si de la Berlin. Ești falit? adio independență, adio democrație!

USL și-a făcut-o cu mâna ei!

Când au decis SUA si Germania, ca România nu mai poate fi lăsata de capul ei? Astă vară. Tentativa de lovitura de stat (zisă “referendum”) i-a îngrijorat de-adevăratelea pe partenerii militari ai României. Iar părerea si-au spus-o foarte pe față: premierul Victor Ponta a primit o mare muie, atât de la guvernul american, cat si de la președintele Uniunii Europene. Până si socialistul Martin Schulz, prietenul lui, l-a luat la palme (in public!).

Până atunci, România era oricum văzuta ca o tara coruptă (dovada ca n-a fost primita in Schengen). Oricum se făceau presiuni pe justiție. Dar din acel moment, arestările si anchetarea politrucilor au început sa curgă lanț. Ziua si arestarea! De acum încolo, vor fi beliți la grămadă – si PDL-iști si USL-iști.

Chiar pariez că mafioții bolșevici or sa se alieze între ei. Și or să urle toți că e încălcată “mândria națională”: doar-doar or scăpa de pedeapsă. Dar n-or sa scape.

Și UE și românii vor sânge. Și vor primi sânge!

Pai nu-i mișto? Nu va place? Mie îmi place la nebunie! Cred ca ar trebui sa-i mulțumim securistului Dan Voiculescu pentru idioțenia cu referendumul: ca el a pornit avalanșa care va îngropa socialismul românesc. El a trezit ursul. El a băgat România sub lupă.

Ion Stan, Nelu Iordache – hai, mulțumiți-i lui Voiculescu! Hahahaha….

Vorba lu’ tovarășu’ Lenin: socialiștii si-au împletit singuri funia cu care vor fi spânzurați!"

"

Paul McCartney - Jenny Wren

Like so many girls, Jenny Wren could sing
But a broken heart, took her song away

Like the other girls, Jenny Wren took wing
She could see the world, and its foolish ways

How, we, spend our days, casting, love aside
Losing, sight of life, day, by, day

She saw poverty, breaking up her home
Wounded warriors, took her song away

(solo) verse, chorus

But the day will come, Jenny Wren will sing
When this broken world, mends its foolish ways

Then we, spend our days, catching up on life
All be-cause of you, Jenny Wren

You saw who we are, Jenny Wren. 

Vot electronic.

"Există puţine lucruri care ne apropie (nr - sau ne despart) aşa cum fac alegerile. Discutam despre alegeri, votăm în alegeri, observăm alegeri, unii chiar candideaza. Democraţiile noastre se bazează pe alegeri.Toţi înţelegem de ce avem alegeri (nu doar electorale), şi toţi părăsim casa în aceeaşi zi pentru a merge şi a vota. Preţuim oportunitatea de-a ne exprima părerea, de a ajuta la deciderea viitorului nostru, respectiv al ţării. Ideea fundamentală e că politicienii sunt împuterniciţi să vorbească pentru noi, să ia decizii in numele nostru care ne afectează pe toţi. Fără acea împuternicire, acest mecanism ar fi corupt.

Ei bine, din păcate, puterea corupe, şi oamenii vor face multe lucruri pentru a obţine puterea şi a o păstra, inclusiv făcând lucruri rele în alegeri. Vedeţi, chiar dacă ideea de alegeri e perfectă, administrarea unor alegeri naţionale e un proiect la scara mare. Iar proiectele mari sunt complexe. De câte ori sunt alegeri, se pare că mereu e ceva care merge prost, cineva încearcă să trişeze, sau ceva merge prost accidental -- o urnă de vot se rătăceşte aici, fragmente de hârtie sunt lăsate să atârne acolo (nr: un presedinte de sectie - sau cateva sute de presedinti - baga voturi in plus samd).

Pentru a ne asigura că lucrurile vor merge prost cât se poate de puţin, avem toate aceste proceduri în jurul alegerilor. Deci, de exemplu, vii la secţia de votare, şi cineva care lucrează acolo îţi cere buletinul înainte să-ţi dea un buletin de vot şi să te roage să intri într-o cabină de vot pentru a-ţi completa votul. Când ieşi, îţi laşi votul în urna de votare unde se amestecă cu toate celelalte voturi, astfel încât nimeni nu ştie cu cine-ai votat.

Vreau să ne gândim pentru un moment la ce se întâmplă după acest moment, după ce laşi votul în urna de votare. Cand cei mai mulţi oameni merg acasă şi sunt siguri că votul lor a fost luat în considerare, pentru că au încredere că acest mecanism de numarare al voturilor funcţionează (nr: mare greseala). Oamenii au încredere că functonarii publici şi observatorii îşi fac munca pentru care sunt platiti şi ca acestia o fac corect. Urnele de votare merg la secţiile de numărare. Sunt desigilate iar voturile sunt răsturnate şi numărate. Cei mai mulţi dintre noi trebuie să aibă încredere că cei care numară sunt cinstiti si corecti in a numara votul nostru, şi toţi trebuie să avem încredere că asta se întâmplă corect pentru toate voturile din alegeri. Deci trebuie să avem încredere într-o mulţime de oameni. Trebuie să avem încredere într-o mulţime de proceduri. Şi uneori trebuie chiar să avem încredere în computere. Deci imaginaţi-vă sute de milioane de votanţi cu sute de milioane de voturi,toate trebuind să fie numărate corect şi toate lucrurile care pot merge prost cauzând toate aceste titluri de știri negative. Şi nu poţi decât să te simţi epuizat la ideea de a încerca să faci alegerile mai bune.

Ei bine, în faţa tuturor acestor titluri negative, cercetătorii s-au dat cu un pas înapoi şi s-au gândit la cum putem face alegerile altfel. S-au distanţat de problemă şi s-au uitat la ea în ansamblu. Şi imaginea de ansamblu e asta: alegerile ar trebui să fie verificabile. Votanţii ar trebui să poată verifica dacă voturile lor sunt numărate corect, fără a încălca secretul alegerilor, care e atât de important. Şi asta-i partea grea. Cum facem un sistem de alegeri complet verificabil, păstrând în acelaşi timp voturile absolut secrete?Ei bine, modalitatea cu care am venit foloseşte calculatoare, dar nu depinde de ele. Şi secretul e în buletinul de vot. Şi dacă vă uitaţi atent la aceste buletine de vot, veţi observa că lista candidaţilor e în altă ordine pe fiecare. Şi asta înseamnă că dacă alegi unul dintre ei şi apoi îndepărtezi lista candidaţilor, eu nu voi putea spune din bucata care rămâne pentru cine ai votat. Şi pe fiecare buletin de vot e o valoare criptată sub forma acestui cod de bare 2D din dreapta. Şi este o criptografie complicată aici, dar ce nu este complicat e votarea cu unul din aceste buletine. Deci putem lăsa calculatoarele să facă toată criptografia complicată pentru noi, şi apoi vom folosi hârtia pentru verificare.

Votarea decurge in felul urmator: iti alegi unul din aceste buletine de vot la întâmplare, mergi în cabina de vot, îţi însemnezi alegerile, dupa care rupi de-a lungul liniei perforate de pe hartie, care e pe mijloc. Lista candidaţilor ramane in stanga, modul in care ai votat in dreapta. Şi bucata care rămâne, cea cu semnele, aceea e votul tău criptat, care va fi scanat automat de un membru al comisiei. Şi pentru că e criptat, poate fi prezentat, stocat şi numărat central şi publicat pe un website pentru a fi văzut de oricine, inclusiv de tine, insa numai tu vei sti cine a fost candidatul ales, pentru ca partea din stanga (lista canditatilor) e rupta de votul propriu zis. Poti lua acest vot criptat (bucata din dreapta) acasă ca o chitanţă. Şi după încheierea alegerilor, poţi verifica pe internet dacă votul tău a fost luat in considerare comparând chitanţa cu votul de pe website. Şi reţineţi, votul e criptat din momentul în care părăseşti cabina de vot, deci dacă cineva vrea să afle cum ai votat, nu va putea face asta. Dacă guvernul vrea să afle cum ai votat, nu va putea, pentru ca fiecare partid si observator are o cheie de criptare unica cu care "sigileaza" independent intregul balot de vot (pe langa membrii comisiei). Niciun hacker nu poate intra şi afla cum ai votat. Niciun hacker nu poate intra şi schimba votul tău, pentru că nu se va potrivi cu chitanţa ta, si pentru ca sansele ca el sa ghiceasca 50 de criptari succesive sunt destul de mici. Voturile nu pot dispărea, pentru că orice vot poate fi gasit si verificat la cea mai simpla cautare (exista si mecanisme de verificare la fiecare pas - cand balotul paraseste sectia, cand lista este centralizata la judet samd).

Dar magia alegerilor nu se opreşte aici. În schimb, vrem să facem tot procesul atât de transparent încât agenţiile de ştiri şi observatorii internaţionali şi oricine doreşte poate descărca toată informaţia de la alegeri şi sa poata face numărătoarea, independent. Ei pot verifica dacă toate voturile au fost numărate corect. Pot verifica dacă rezultatul anunţat al alegerii e cel corect. Şi acestea sunt alegeri făcute de oameni, pentru oameni, deci pasul următorul pentru democraţiile noastre sunt alegeri transparente şi verificabile.

Mulţumesc."

David Bismark

Discover the Networks

De vazut: http://www.discoverthenetworks.org/

Obama vs Romney.

"Se pare ca Obama s-a auto-declarat cetatean Indonezian sub numele de Barry Soetoro pentru a putea fi primit la facultate si pentru obtine bursa. Daca ar fi fost cetatean American, nu ar fi avut dreptul nici la una nici la alta din cauza notelor sale mizerabile si a capacitatii mintale reduse.

Donald Trump ii mai cere sa-si arate toate pasapoartele care le-a posedat. Obama s-a auto-prezentat pe coperta unei carti care a scris-o ca fiind nascut in Kenya, asta inainte de s-a pus in miscare masinatia care l-a adus la presidentia SUA. La fel si adeverinta de recrutare. Este mai mult ca probabil ca locul de nastere este inregistrat "Kenya".

Sansele ca Obama sa raspunda la chemarea legitima a lui Trump sunt nule.

Masinaria comunista care l-a propulsat la presidentie a cheltuit deja cateva milioane de dolari pe taxe ca sa puna sub sigiliu absolut toate documentele lui Obama;  Pentru "Baietii lui Obama" adica Soros & Co. care profita fiecare cu miliarde din distrugerea economiei americane, cele 5 milioane ale lui Trump fac cat o punga cu alune."

Obama vs Romney, pe scurt.

Defending Capitalism 1 - Cămătăria este legală sau nu?

This is WAR! Don't forget that!

* What is Capitalism
* Does Capitalism work?
* The Morality of Capitalism
* The conditions under witch Capitasm works.

Yaron Brook at The Ayn Rand Center for Individual Rights.

"The love of money is the root of all evil." (Timothy 6:10)


Jesus: 'If you have money, do not lend it at interest, but give [it] to one from whom you will not get it back." (Gospel St Thomas, V95)


"Unto a stranger thou mayest lend upon usury; but unto thy brother thou shalt not lend upon usury: that the Lord thy God may bless thee in all that thou settest thine hand to in the land whither thou goest to possess it."( Torah: Chapter 23, verse 20)

CÁMĂTĂ, camete, s.f. Dobândă (excesivă) pe care o ia cămătarul pentru sumele date cu împrumut. Dex'98



Plutarch - Against Debt & Borrowing upon Usury

Plato in his Laws permits not any one to go and draw water from his neighbor's well, who has not first digged and sunk a pit in his own ground till he is come to a vein of clay, and has by his sounding
experimented that the place will not yield a spring. For the clay or potter's earth, being of its own nature fatty, solid, and strong, retains the moisture it receives, and will not let it soak or pierce through.

But it must be lawful for them to take water from another's ground, when there is no way or means for them to find any in their own; for the law ought to provide for men's necessity, but not favor their laziness. Should there not be the like ordinance also concerning money; that none should be allowed to borrow upon usury, nor to go and dive into other men's purses, as it were into their wells and fountains, before they have first searched at home and sounded every means for the obtaining it; having collected (as it were) and gathered together all the gutters and springs, to try if they can draw from them what may suffice to supply their most necessary occasions?

But on the contrary, many there are who, to defray their idle expenses and to satisfy their extravagant and superfluous delights, make not use of their own, but have recourse to others, running themselves deeply into debt without any necessity. Now this may easily be judged, if one does but consider that usurers do not ordinarily lend to those which are in distress, but only to such as desire to obtain somewhat that is superfluous and of which they stand not in need. So that the credit given by the lender is a testimony sufficiently proving that the borrower has of his own; whereas on the contrary, since he has of his own, he ought to keep himself from borrowing.

Sikhism, although a faith that has come into existence much more recently in comparison, rejects the principle of taking what does not belong to you. Says Nanak. "To grasp what is another's is as evil as pig's flesh to the Muslim and cow's flesh to the Hindu. The Teacher shall intercede for his follower, only when he has not eaten carrion." (Adi Granth, Var Majh, M.1, p. 141)

Taoism, another modern religion states in the text :"Banish skill, discard profit, And thieves and robbers will disappear." [ Ch. 19] Theft, according to Wilson , means to take property that belongs to another or to the public. This encompasses fraud, usury, extortion, and dishonest trading.

Likewise, Confucianism is indicative in its text of a disliking of unjust transactions. "The Master said: 'The gentleman is familiar with what is right, just as the small man is familiar with profit.'" [ 4:16 ]

Islam of course does not allow riba - interest - in any case, even if it has not been accepted by Muslims countries throughout the world. According to Imam Ali, "If someone comes to you for a loan, he comes out of need. If I loan you money and I find that you have difficulty paying me back, Islam encourages me to forgive the debt. God will reimburse me."


Plato, Aristotle, Catos, Cicero, Seneca and Plutarch all condemned usury in one form or another (Birnie, 1958) . Their synchronized stance in the civil law can be seen, for example, from the Lex Genucia reforms in Republican Rome (340 BC) which outlawed interest altogether. Furthermore, to these ancient philosophical thinkers, modern reformists too can be included amongst those who rejected interest.

Adam Smith, despite being the father of free-market capitalism and advocating laissez-faire economics, strongly desired controlling usury (Jadlow, 1977; Levy, 1987) . Although he opposed full elimination of interest, he favoured the nuisance of an interest rate ceiling, to ensure that low-risk borrowers likely to employ socially beneficial investments, were not disadvantaged as a result of "the greater part of the money which was to be lent to prodigals, who alone would be willing to give an unregulated high interest rate" (Smith, 1937: 339).

Similarly, the great twentieth century economist John Maynard Keynes believed:"the disquisitions of the school men [on usury] were directed towards elucidation of a formula which should allow the schedule of the marginal efficiency to be high, whilst using rule and custom and the moral law to keep down the rate of interest, so that a wise Government is concerned to curb it by statute and custom and even by invoking the sanctions of the Moral Law" (1936: 351-3).

Alexander listening to Aristotle, his teacher in Mieza.

..described usurers as wretched, vulture-like, and barbarous... In Roman culture, Seneca condemned usury for the same reasons as Aristotle; Cato the Elder famously compared usury to murder; and Cicero wrote that 'these profits are despicable which incur the hatred of men, such as those of . . . lenders of money on usury'.

Plutarch, Plutarch's Morals,  W Watson Goodwin (Boston: Little, Brown, Company, 1874), pp. 412-24.
Lewis H. Haney, History of Economic Thought (New York: The Macmillan Company, 1920), p. 71.
Anthony Trollope, Life of Cicero (Kessinger Publishing, 2004), p. 70.

Thus, on scriptural and moral grounds, Christianity opposed usury from the beginning. And it constantly reinforced its opposition with legal restrictions. In 325 a.d., the Council of Nicaea banned the practice among clerics. Under Charlemagne (768-814 a.d.), the Church extended the prohibition to laymen, defining usury simply as a transaction where more is asked than is given. In 1139, the second Lateran Council in Rome denounced usury as a form of theft, and required restitution from those who practiced it. In the 12th and 13th centuries, strategies that concealed usury were also condemned. The Council of Vienne in 1311 declared that any person who dared claim that there was no sin in the practice of usury be punished as a heretic.
____
Jacques Le Goff, Your Money Or Your Life (New York: Zone Books, 1988), p. 26.


In 1190, the Jews of York were massacred in an attack planned by members of the nobility who owed money to the Jews and sought to absolve the debt through violence. During this and many other attacks on Jewish communities, accounting records were destroyed and Jews were murdered. As European historian Joseph Patrick Byrne reports: "Money was the reason the Jews were killed, for had they been poor, and had not the lords of the land been indebted to them, they would not have been killed" But the lords were not the only debtors: the working class and underclass apparently owed a great deal, and these violent pogroms gave them the opportunity to destroy records of debt as well as the creditors themselves.

___
Edward Henry Palmer, A History of the Jewish Nation (London: Society for Promoting Christian Knowledge, 1874), pp. 253?54. & http://www.routledge-ny.com/ref/midd...sh/England.pdf. 
Joseph Patrick Byrne, The Black Death (Westport: Greenwood Press, 2004), p. 8

President Barack Obama on The Tonight Show with Jay Leno

(video)

(Applause.) MR. LENO: Well, you know, it's interesting, when you said - it's, like, I had to laugh the other day when the CEO of AIG said, okay, I've asked them to give half the bonuses back. Now, if you rob a bank and you go into court - (laughter) - and you go, Your Honor, I'm going to give you half the money back. (Laughter.) And they seem stunned that we?re not jumping at this wonderful offer.

MR. OBAMA: Well, you know, the only place I think that might work is in Hollywood. (Laughter.)

 

Camataria, pedepsita cu inchisoare pâna la cinci ani:

 
Potrivit Codului Penal, la Articolul 450, punctul 2, litera (a), se pedepsesc cu inchisoare de la unu la cinci ani operatiunile de imprumut de bani sau titluri de valoare efectuate cu titlu profesional de catre persoane neautorizate, direct sau prin acte simulate, daca dobânda stabilita este mai mare decât dobânda stabilita de lege?. De asemenea, Codul Penal mai prevede ca se sanctioneaza cu acelasi cuantum al pedepsei operatiunile de imprumut de bani sau titluri de valoare, efectuate de catre persoane neautorizate, direct sau prin acte simulate, daca se stabileste o capitalizare a dobânzii pentru dobânzi datorate pe o perioada mai mica de un an. Aceste infractiuni sunt prevazute in Titlul XI privind crime si delicte contra economiei, industriei, comertului si regimului fiscal, capitolul 'Delicte contra vietii economice'

Sa revenim.